Date fizico-geografice

Forme de relief . Elementele cadrului natural

Dealurile domoale cu altitudini maxime de peste 500 m-dealul Cetăţii şi dealul Chicerii (563 m), Vulturi (564m) sunt caracteristicile reliefului în zona estică a comunei, iar spre vest altitudinea scade pană la 260m. Altitudinea medie este de 300-400m.

 

Geologie şi condiţii geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic şi geologic teritoriul comunei este în Depresiunea Transilvaniei,la confluenţa a două unităţi majore Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan.
Condiţiile de climă şi de relief asociate de-a lungul timpului cu activitatea antropică au favorizat formarea unor soluri specifice Câmpiei Transilvaniei, alcătuite din clase de soluri argiluvisoluri, cambiosoluri, soluri hidromorfe şi soluri neevoluate-trunchiate.
Sub aspectul fertilităţii solurile de pe teritoriul comunei se clasifică în soluri:

  • Fertile 5,4%
  • Mediu fertile 15,5%
  • Slab fertile 15,3%
  • Foarte slab fertile 31,4%
  • Neproductive 2,4%

 

Reţeaua hidrografică
Este reprezentata prin valea Văii Fizeşului, care traversează teritoriul comunei pe direcţia: est-vest şi se varsă în Someşul Mic, aproape de GHrela şi care primeşte ca afluentă de pe teritoriul comunei:

  • V.Hosu
  • V.Satului văi cu un debitsub 1 mc/sec
  • V. Nicula
  • V.Tăului

Pe teritoriul comunei se află Lacul Ştiucilor, un iaz de câmpie format prin prăbuşirea straturilor de nisipuri şi argile ce acopereau masivul de sare sub formă de diapir.
Este singurul loc natural din Câmpia Transilvaniei care si-a păstrat nealterat aspectul iniţial. Este o rezervaţie naturală de importanţă naţională care adăposteşte valori zoologice, botanice şi peisagistice.
Apele subterane sunt în strânsă legătură cu structura geologică, au un caracter discontinuu şi sunt bogate în sare (NaCl).În depozite aluvionare apare la zi (0,1-0,5m) producând înmlăştiniri, iar în depozite apare la 0,5-8,0 m sau chiar lipseşte.

Climatul
Climatul este temperat cu nuanţe moderate specific Câmpiei Transilvaniei. Radiaţia solară variază între 73-156 kcal/cm2/an. Versanţii cu expoziţie nordică şi nord -vestică primesc între 73-105 kcal/cm2/an; luncile şi versanţii monoclinali cu expoziţie estică şi vestică 121-132 kcal/cm2/an. Pe fondul acestui flux caloric, temperatura medie multianuală este de 8,60C, cu un minim în luna ianuarie de -5,00C şi un maxim în lunile iulie-august de + 200 C. Temperatura maximă absolută poate atinge valori care depăşesc 360 C , iar cea a minimei absolute de -350C.Prima zi de îngheţ la sol se înregistrează , în medie în prima decadă a lunii octombrie, iar ultima decadă a lunii aprilie.
Pe raza comunei precipitaţiile medii multianuale sunt de 600-650 mm. În medie 98 de zile cu ploi, iar din acestea 21 de zile sunt cu ninsoare,stratul de zăpadă menţinându-se medie între 60-80 de zile. Ploile torenţiale cu intensităţi de 0,8-1,3l/min pot contribui la declanşarea fenomenelor de instabilitate prin eroziunea accelerată declanşată pe organismele torenţiale şi prin transportul executat de ele pot contribui la procesul de mâlire a gospodăriilor. Fiind aşezată, comuna, la limita culoarului Someşului Mic determină regimul vanturilor cu o frecvenţă anuală mai mare pe direcţiile N-V, N şi N-E (12-19% înregistrate la staţia meteo Dej). Viteza mai mare apare pe direcţiile N-V, E şi S-E pană la 3,5 m/sec. Alternanţa sezonieră a frecvenţei şi vitezei vântului pe direcţii este cauzată de alternanţa sezonieră a circulaţiei atmosferei: continentală (estică) iarna şi oceanică (vestică) vara. Calmul are o frecvenţă destul de crescută -32% anual.

 

Vegetaţia
Pădurile din hotarul comunei acoperă 25,3% şi sunt alcătuite din esenţe foioase - carpen, stejar, gorun etc. Zone întinse din vecinătatea Lacului Ştiucilor au furnizat în trecut stuful ca material de învelitoare pentru acoperişurile caselor şi anexelor gospodăreşti.
Terenurile agricole ale comunei 67,2% din teritoriu fiind cultivate cu grâu, secară , sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi plante furajere.

 

Fauna
Pădurile şi terenurile limitrofe adăpostesc diferite specii de mamifere:iepuri, căprioare, mistreţi, vulpi, diverse rozătoare mici şi numeroase tipuri de păsări ca: fazani, potârnichi, prepeliţe. În teritoriile ocupate cu stuf cuibăresc multe specii de păsări de baltă autohtone şi migratoare cum ar fi: cufundacul, raţa sălbatică, găinuşa de baltă, stârcul pitic,berze etc. Se adăpostesc aici stoluri de grauri şi păsări de baltă, ca uliul mare şi uliul şoricar. Lacul ştiucilor adăposteşte şi numeroase specii de peşti.

 

Resurse ale subsolului
Nu au fost puse în evidenţa pe teritoriul comunei resurse ale subsolului, dar preponderența argilei poate genera exploatarea acesteia în vederea producerii de cărămizi pentru construcții.

 

Înapoi